12 apr. 2010

Despre cum era sa ajung sechestrata pe banii mei

Inca imi creste tensiunea cand ma gandesc in ce fel de tara traiesc.

Astazi dimineata m-am trezit mai greu, iar din cauza ca ploua am hotarat sa nu merg cu bicicleta la lucru ci sa imi chem un taxi. Urc in masină adormită, si ii spun soferului unde vreau sa ajung. El porneste si vrea sa intoarca, desi trebuia sa mergem inainte. Il atentionez. Imi spune ca pe strada aia e mai complicat ca tre sa cedeze trecerea, de parca pe mine ma intereseaza ca nu are el prioritate. In fine, se conformeaza si porneste nervos pe directia de care i-am indicat-o. Dupa vreo 10 minute ajungem. Imi spune pretul 5.40 lei. Scot o bancnota de 50 de lei, singura pe care o am in portofel. Se uita urat la mine si imi zice ca nu are sa imi dea rest. Eu dau din umeri si ii spun ca doar asa am. Imi zice pe un ton tot mai iritat sa merg sa schimb. Afara ploua. Ii zic calm ca nu am unde sa schimb in zona. Nu sta mult pe ganduri, ia banii din mana mea, ii pune sus la parasolar, si imi spune sa il sun eu cand plec de la lucru. Raman masca, cum adica, nu se poate, protestez. El tot mai enervat imi zice ca mergem in tr-un cartier din apropiere, "Alfa", sa schimbam banii. Porneste iar nervos si pe la juatatea strazii se opreste in dreptul unui domn care urca intr-o masina si il intreaba daca are sa ii schimbe banii. Domnul binevoitor ii schiba banii. Imi da soferul rest 44 de lei, ii bag in portofel si astept sa ma duca inapoi. Astept. El imi spune sa cobor. Nu imi vine sa cred. POFTIM? "Fara bani nu te duc niciunde." Incep sa ma enervez si sa urlu la el, cum adica fara bani? Mi-ati dat rest de la 6 lei, de 60 de bani puteti sa ma duceti inapoi jumatate de colt. Se uita in jur dupa 50 de bani si nu gaseste. Imi zice: Nu, te duc in "Alfa" si porneste masina si merge inainte. Eu tot mai nervoasa urlu la el, nu mai stiu exact cum dar reusesc sa il enervez si da cu spatele pana la colt. In timpul asta imi mai si zice sa nu fac scandal ca e prea dimineata (era 9.13) si ca bine ca nu am venit cu 100 de lei la ora aia. Eu zbier tot mai nervoasa ca el e obligat sa aibe rest, ca eu sunt clientul, ca nu sunt obligata sa imi cer salariul in bancnote de 10 lei si ca nu am chemat taxi ca sa ma lase unde are el chef si sa intarzii mai mult decat daca mergeam pe jos. Opreste peste drum de firma, cobor, trantesc cu usa cat pot eu de tare, il aud bombanind ceva, si plec. Toata tremurand de ciuda deschid usa de la birou si imi dau seama ce fraiera am fost ca nu m-am uitat nici la numarul de masina si nici la indicativ. Oh ce reclamatie frumoasa merita dobitocul. Mor de nervi.

Si stau acum sa ma gandesc in ce tara civilizata te poti trezi sechestrat pe banii tai? Se pare ca la noi nu e o problema, Romania tara tuturor posibilitatilor. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit am considerat intodeauna ca tara asta nu e asa cum incearca sa ne-o prezinte stirile de la ora 5 si mass media in general, dar cand vad cata nesimtire si lipsa de respect au unii, ma ingrozesc.

Afara ploua si eu sunt inca nervoasa, sper ca maine sa incep ziua mai bine. Si chiar daca ajung plouata la servici, tot o sa prefer decat sa mai chem un taxi.

2 comentarii:

  1. Felicitari totusi ca ai fost puternica si ti-ai cerut drepturile. Tara asta ne abrutizeaza si uneori uitam sa mai fim oameni. Nu esti singura :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Merci de incurajare. Mie imi pare rau ca nu am fost pe faza sa retin indicativul sau nr de masina, ca asa degeaba ma agit. :(

    RăspundețiȘtergere

AddThis